[dropcap]S[/dropcap]ergey Brin, co-fondatorul #Google, a avut o revelaţie în ceea ce priveşte comunicarea prin intermediul imaginilor, într-un moment în care purta controversaţii ochelari hi-tech creaţi de compania sa. Brin a povestit că într-o zi în care purta aceşti ochelari în timp ce mânca, a primit un mesaj în care era întrebat ce face. El a făcut o poză cu ochelarii minune şi a răspuns mesajului cu fotografia în care surprinsese momentul respectiv. „A fost fascinant să văd că am putut să răspund unui mesaj text doar cu o fotografie”, a spus acesta. Practic, el nu a fost nevoit să scrie nimic, pentru că imaginea a fost de ajuns.
Comunicarea se transformă
Fotografiile, odată bucăţi dintr-un moment din trecut – un răsărit de soare, o întâlnire cu prietenii sau o vacanţă de familie – devin foarte repede un alt mod de dialog. Oamenii din ziua de azi învaţă că este mult mai simplu să comunici printr-o imagine – fie că e o imagine cu cina sau o fotografie cu cinematograful, prin intermediul căreia se poate comunica mesajul „Hey, sunt aici, te aştept” – decât prin cuvinte, chiar şi hiper-abreviate, aşa cum au fost transformate tot de interacţiunea în social media. „Acesta este un moment de cotitură, în care ne îndepărtăm de fotografie ca un mod de a surprinde şi a păstra o fărâmă de viaţă ca amintire şi o transformăm într-un instrument de comunicare”, spune Robin Kelsey, un profesor de fotografie de la Harvard. Deloc suprinzător, cele mai mari companii de social media cheltuie miliarde de dolari pentru a fi locul în care consumatorii pot dialoga vizual, pentru că mogulii din social media ştiu că miza este enormă. Chiar dacă pare că #Flickr-ul de la #Yahoo, Facebook-ul, cu al său Instagram şi reţeaua Twitter se luptă pentru a deveni cel mai bun album foto sau cea mai bună galerie video, aceste companii se luptă de fapt pentru a furniza cel mai bun serviciu, dar şi cel mai bun context în care să se dezvolte cel mai nou mod de comunicare. Dacă ratează această schimbare, ei riscă să îşi piardă relevanţa şi odată cu aceasta şi multe zerouri valoroase.
Lupta în imagini
Trendul acesta a fost surprins şi valorizat şi de #Snapchat, o aplicaţie mobilă care permite unei persoane să facă o poză sau un video, pe care să le trimită unei persoane şi apoi să controleze pentru cât timp – până la 10 secunde – sunt acestea vizibile pentru destinatar. După ce fotografia este vizualizată, ea dispare pentru totdeauna, exact ca un schimb de replici de pe stradă. „Acum avem imagini care nu mai au viitor”, spune Kelsey. „Ele sunt doar simple mesaje de comunicare”.
De la desenele din Paleolitic ale Peşterii Lascaux din Franţa, la fotografiile efemere de pe Snapchat, firmă care este controlată dintr-un birou din California, de peste 20.000 de ani sau chiar mai mult noi continuăm să ne exprimăm prin intermediul imaginilor. Dar arta vânătorilor antici nu a avut oportunitatea de a deveni virală, aşa cum se întâmplă în zilele noastre. Evan Spiegel, co-fondatorul Snapchat, care a creat acest serviciu acum doi ani, când încă era student la Stanford, a spus recent că utilizatorii Snapchat au ajuns să trimită 200 de milioane de imagini pe zi, faţă de 50 de milioane pe zi, cât erau înregistrate în decembrie. #Instagram a spus că la începutul acestei luni oamenii au share-uit pe site peste 45 de milioane de poze pe zi şi 16 miliarde în total, de când a fost lansat, acum trei ani. Pe #Facebook, oamenii distribuie 300 de milioane de imagini în fiecare zi sau 100 de miliarde pe an. #WhatsApp, altă platformă online de comunicare care permite oamenilor să îşi trimită poze, clipuri video, mesaje text sau audio, procesează mai bine de 27 de miliarde de mesaje pe zi. #Vine, aplicaţia de video-sharing a Twitter, a înregistrat mai bine de 13 milioane de vizitatori în numai câteva luni de la lansare, adică din ianuarie. Şi noul serviciu video Instagram, care a fost lansat acum câteva săptămâni, pare că va prinde din urmă competitorii săi prin permiterea utilizatorilor de a share-ui clipuri video de 15 secunde.
O fotografie face cât o mie de cuvinte!?
Este clar, limbajul prin imagini nu cunoaşte bariere. Datorită tehnologiei, oamenii din toate colţurile lumii pot vorbi prin imagini, ca fiind o limbă universală. Vorbeşti doar chineza? Nu este nicio problemă, acum poţi vorbi cu cineva care ştie doar engleza. Fă o poză şi trimite-i-o. Nemţi şi români? Fotografiat. Trimis. Comunicat.
Este o schimbare ce pare să fie acel the next big thing, şi nu numai în social media. Imaginile trimise între telefoane mobile sunt în creştere, în timp ce mesajele text continuă să scadă, potrivit CTIA, o asociaţie internaţională ce reprezintă industria de comunicaţii wireless. Un studiu făcut public anul acesta arată că mai bine de 2,19 trilioane de mesaje text au fost trimise şi primite în 2012, cu mai puţin de 5 procente faţă de anul trecut. În comparaţie, mesajele multimedia (MMS) care includ poze şi video, au crescut cu 41%, până la 74,5 miliarde în 2012. Iar investitorii iau aminte! În urmă cu mai bine de o săptămână, Snapchat a spus că a investit 60 de milioane de dolari, ajungând la o investiţie totală de 73 de milioane de dolari şi la o evaluare a companiei la 860 de milioane de dolari. #Twitter a cumpărat Vine înainte să fie lansată, pentru o sumă care însă nu a fost făcută publică şi nu uitaţi că Facebook a plătit 1 miliard de dolari pentru Instagram anul trecut.
Toate aceste lucruri arată că socializarea prin imagini nu va fi un trend efemer, ci unul care va schimba reguli, mentalităţi şi tipare. Întrebarea este: nu cumva acest trend este nociv pentru societate, o altă palmă pentru limbile lumii, în care copiii nici nu se vor mai obosi să comunice cu LOL sau CF? „Ne îndreptăm, mergând pe vârfuri, către un mod de comunicare (poate) foarte profund şi foarte interesant”, spune Mitchell Stephens, autorul „Ascensiunea imaginii, decăderea cuvântului” şi profesor de jurnalism la Universitatea din New York, „dar ca orice lucru spre care te îndrepţi tiptil, porneşti de la mal, nu te afunzi dintr-o dată”.
