Ştirile false care au circulat în reţelele sociale nu au putut să aducă o victorie lui Donald Trump în alegerile pentru preşedinţia SUA, este concluzia unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Stanford. Aceştia au arătat că doar 14% dintre adulţii din SUA au considerat reţelele sociale drept surse importante de informare în alegeri.
Cercetători de la Universităţile Stanford şi New York au analizat impactul ştirilor false, care au circulat pe reţelele sociale înaintea alegerilor prezidenţiale americane din 2016, asupra rezultatului scrutinului.
Bazându-se pe datele privind audienţa, arhivele site-urilor de verificare a faptelor şi rezultatele unui nou sondaj on-line, autorii studiului „Social Media and Fake News in the 2016 Election” („Mijloacele de comunicare sociale şi ştirile false în alegerile din 2016”) (Allcott, 2016, pag 1) au descoperit că pentru ca ştirile false să fi schimbat rezultatul alegerilor, un singur articol fals ar fi trebui să fi avut acelaşi efect de convingere ca 36 de ştiri electorale difuzate de televiziune.
Democraţia americană şi schimbările tehnologiei mass-media
Sursa amintită arată că democraţia americană a fost afectată în mod repetat de schimbări în tehnologia mass-media. În secolul al XIX-lea, hârtia de ziar ieftină şi eficientizarea tipografiilor a permis unor ziare partizane să-şi extindă în mod dramatic audienţa. Mulţi cercetători au susţinut că rolul presei de verificare a puterii a fost semnificativ compromisă (Kaplan, 2002).
Când radioul şi televiziunea au devenit platformele dominante, observatorii au fost îngrijoraţi că dezbaterile politice de fond vor fi reduse, fiind privilegiaţi candidaţii carismatici sau candidaţi “telegenici” în dauna celor care ar putea avea o mai mare capacitate de a conduce, dar au calităţi oratorice mai slab dezvoltate, iar puterea se va concentra în mâinile câtorva mari corporaţii.
La începutul secolului XXI, trecerea treptată a mass-media în mediul on-line a determinat un nou set de preocupări, printre care cele privind faptul că excesul de diversitate a punctelor de vedere stimulează gruparea cetăţenilor cu vederi similare în “camere de ecou” sau “bule de filtrare”, unde ar fi izolaţi de puncte de vedere contrare. În urma alegerilor prezidenţiale din 2016, accentul de îngrijorare a trecut la social media. Platformele social media, cum ar fi Facebook, au o structură dramatic diferită faţă de orice instituţie mass-media precedentă.
Conţinutul poate fi transmis în rândul utilizatorilor fără niciun filtru semnificativ din partea unui terţ, fără nicio verificare a datelor sau o judecată editorială. Un singur utilizator, fără un istoric sau fără o reputaţie poate, în anumite cazuri, să ajungă să aibă o audienţă similară cu cea a unor instituţii precum Fox News, CNN sau New York Times. Printre preocupările majore este şi impactul unor informaţii false sau înşelătoare – “ştiri false”, aşa cum a a fost numit în discuţiile publice.
Dovezi recente arată că: (i) 62% dintre adulţii din SUA obţin ştiri din social media. Cele mai populare ştiri false au fost mai distribuite pe Facebook decât cele mai populare ştiri mainstream; mulţi oameni care văd ştiri false susţin că le cred şi ştirile false cele mai discutate au avut tendinţa de a-l favoriza pe Donald Trump în dauna lui Hillary Clinton (Silverman 2016). Având în vedere cele arătate, un număr de analişti şi comentatori au sugerat că Donald Trump nu ar fi fost ales preşedinte, dacă nu ar fi existat influenţa ştirilor false răspândite prin social media.
Ştirile false pro-Trump distribuite de 30 de milioane de ori
Autorii studiului amintit au înregistrat 41 de ştiri false pro-Clinton şi 115 ştiri false pro-Trump pro, care au fost distribuite de un total de 7,6 milioane de ori respectiv de 30,3 milioane de ori. Sunt astfel de aproximativ trei ori mai multe articole false pro-Trump decât articolele pro-Clinton, iar în medie un articol pro-Trump a fost distribuit mai mult pe Facebook decât articolele false pro-Clinton.
Cât de importantă a fost social media în campania din SUA
Centrul de Cercetare Pew din Washington DC este una dintre sursele de referinţă cu privire la importanţa globală a mijloacelor de comunicare sociale. Datele frunizate de de un studiu al instituţiei de cercetare amintite arată că 62 la suta dintre adulţii din SUA obţin ştiri prin intermediul mass-media sociale. Dintre acestea, doar 18 la suta fac acest lucru “des”, 26 la suta – “uneori”, iar 18 la sută – “niciodată”.
Pe de altă parte, comparând cifrele cu cele ale adulţilor care „consumă” ştiri de la televiziunea locală, televiziunea difuzaţă naţional şi televiziune prin cablu, rezultă următoarele procente: 46% – „des”, 30 la suta – „uneori”, si 31 la suta – „niciodată”. Mai mult doar 34 la suta dintre adulţii care folosesc internetul, au încredere sau foarte mare încredere în informaţiile pe care le primesc prin intermediul social media. În schimb, această pondere este de 76 la sută pentru instituţiile de presă naţionale şi 82 la sută pentru instituţiile media locale. Rezultatele sondajului realizat de cercetătorii de la Harvard sunt, în general, în concordanţă cu aceaste cifre. În luna dinainte de alegeri, respondenţii au raportat că au petrecut 66 de minute pe zi citind, vizionând sau ascultând ştiri electorale.
Sondajul a fost realizat astfel încât să fie reprezentativ la nivel naţional. Din acest total, 25 de minute (38 la suta) au fost dedicate social media. Subiecţii au fost întrebaţi „Care dintre aceste surse a fost cea mai importantă sursă de ştiri şi informaţii despre alegerile din 2016?” În ordine, cele patru răspunsuri cele mai frecvente sunt TV prin cablu, TV prin reţea, site-uri web şi televiziunea locală. Social media se află pe locul 5 în topul celor mai frecvente răspunsuri, 14 la sută dintre adulţii din SUA considerându-le drept cea mai “importantă” sursă de ştiri.
Concluzie
„Luate împreună, aceste rezultate sugerează că social media a devenit o sursă importantă, dar nu esenţială de ştiri politice şi informaţii. Televiziunea rămâne mai importantă având o acoperire mai mare”, se arată în studiu cercetătorilor de la Harvard.
Concluzia studiului sugerează că social media nu au fost cea mai importantă sursă de ştiri în alegeri, chiar şi cele mai distribuite ştiri false au fost văzute doar o mică parte dintre americani. Pentru ca ştirile false să fi schimbat rezultatul alegerilor, un singur articol fals ar trebui să aibă o rată de convingere echivalentă cu cea a 36 de clipuri electorale.
Citeste mai mult: adev.ro/oktuep
