Laura Barbu
IAA România, în parteneriat cu Ziarul Financiar, a organizat ieri, 29 octombrie, „Ziua Publicității”, prima ediție a unicului eveniment dedicat în totalitate industriei de marketing și publicitate din România.
Printre temele abordate în cadrul evenimentului s-au numărat:
- Rolul publicității în creșterea PIB-ului şi economiei, în ansamblu;
- Cum este perceput rolul publicității în dezvoltarea societății civile și crearea brandului de țară
- Cum văd antreprenorii rolul publicității ca motor de creștere al afacerilor
Bunăstarea populaţiei, corelată cu investiţiile în publicitate
„Comparat cu pieţele europene din jur, piaţa de publicitate din România este mai mică, în special în ceea ce priveşte investiţiile per capita. Cred că este o corelaţie directă între nivelul de bunăstare a populaţiei şi nivelul de investiţii în publicitate“, spune Mihai Bârsan, preşedintele IAA şi vicepreşedinte de marketing în cadrul Ursus Breweries România, prezent la conferinţa Ziua Publicităţii. Online-ul a schimbat piaţa de publicitate şi modul în care oamenii se informează, iar agenţiile şi companiile trebuie să se adapteze şi să inoveze pentru ca atât piaţa, cât şi economia să crească.
Mihai Bârsan consideră că piaţa de publicitate ar putea reprezenta un factor de creştere economică pe termen lung, pentru că prin intermediul advertising-ului se accelerează rata de inovaţie “Adopţia de noi produse dura în trecut până la 200 de ani. Fără publicitate nimeni nu ar şti de inovaţii, însă este foarte important să vorbim despre publicitate nu doar prin reclame şi campanii, ci şi prin industrie – să educăm şi să informăm publicul despre rolul marketingului”, a declarat Bârsan.
Piaţa de publicitate din România este evaluată la circa 500 de milioane de euro, dar totuși este mică în comparaţie cu Ungaria sau Polonia. Insă există un segment care deși are o valoare mică acum, prezintă un potențial ridicat de creștere, este vorba de publicitatea online şi pe mobil.
„Cred că advertisingul are un impact pozitiv asupra veniturilor companiilor“, spune Mathias Hanel – chief officer commercial residential segment, Telekom România. Mai mult, creşterea economică şi publicitatea merg mână în mână; acestea sunt corelate peste tot in jurul lumii. „Cred că este o relaţie clară între reclamă, venituri, dorinţa consumatorului de a cumpăra, posibilitatea de a lua credit şi încrederea consumatorului. Pentru a analiza piaţa de publicitate dintr-o ţară trebuie să ne uităm la aceşti indici“, explică George Georgakopoulos – preşedinte executiv (CEO) al Bancpost.
Andreea Zoescu, manager Deloitte, a declarat că piaţa de publicitate din România ar putea creşte în următorii ani cu până la 5%, ca urmare a perspectivelor de avans economic, însă România va continua să rămână în urma ţărilor dezvoltate, precum SUA sau statele din Europa de Vest. “În România preţurile la publicitate au scăzut foarte mult. În plus, industriile care generează creştere economică nu sunt neapărat legate de piaţa de advertising. Avem generatori de PIB care nu consumă publicitate, iar un astfel de exemplu este agricultura. Totuşi, un avans de 5% al pieţei de publicitate în următorii ani este un scenariu realist”, a spus Zoescu.
“Intrăm într-o eră a adevărului în termeni de consumatori şi de companii. În termeni de consumatori, oamenii sunt mai informaţi, este mai dificil să se vândă. Prezenţa online este dominantă. Trebuie să fim mai inovativi şi să încercăm lucruri noi pentru promovare. Numai aşa putem penetra piaţa şi putem creşte piaţa de advertising”, a adăugat Răzvan Orbulescu, marketing director în cadrul FrieslandCampina România.
Adrian Boţan, creative partner la McCann Bucureşti, consideră că principalul motor de creştere al pieţei de publicitate poate fi creativitatea, pentru că România se află în topul celor mai creative ţări din regiune, însă este nevoie de educarea pieţei şi de targetarea business-urile din străinătate.
“Creativitatea şi ideile pot fi transformate în bani şi pot duce la creşterea pieţei de advertising, însă trebuie în primul rând să educăm antreprenorii. Apoi, ar trebuie să stabilim un hub de creativitate şi să încercăm să atragem şi să preluăm business-uri din regiune. Nu toate ţările au acelaşi nivel de creativitate ca noi”, a declarat Adrian Boţan.
Publicitatea şi brandul României
România are nevoie, pe lângă un brand de ţară, să devină un brand în sine, dar acest lucru se poate realiza doar în timp. “România are un brand de ţară, dar ar putea să fie un brand ca ţară. Brand înseamnă să pot să vând. Fără vânzare degeaba avem brandul”, a spus Jean Valvis, CEO al Valvis Holding, care susţine că România nu există din punct de vedere comunicaţional la nivel internaţional.
Aceeaşi idee este susţinută şi de Radu Florescu, CEO al Saatchi & Saatchi România, care a declarat că “imaginea României nu este foarte bună afară”. El explică faptul că primul pas este să definim „cine suntem. Trebuie să avem o poziţionare clară. Noi am avut patru campanii creative ca ţară, dar dacă ne uităm cu ce am ieşit până acum, avem doar turismul“.
Bogdan Naumovici, managing partner al agenţiei 23 Communication Ideas vine cu o parere interesanta despre brandul Romaniei in lume si sustine ca acesta la ora actuală este facut de Simona Halep şi de DNA. „Întrebarea mea este cine se ocupă de problema mare? Cine este: «agenţia» care ar trebui să se ocupe de această campanie a brandului de ţară? Indiferent cât se ocupă politicul de asta, ceilalţi zic că este prost şi că fură banii. Nimeni nu a reuşit să facă o campanie.“, declară Naumovici.
Proprietarul brandului Aqua Carpatica şi al vinurilor Sâmbureşti, Jean Valvis, este de părere că vinurile roşii de România se pot bate de la egal la egal cu vinurile de Bordeaux. Diferența este că Franţa cheltuie 1 milion de euro pe lună pentru a promova originea vinurilor doar în China. „Nimeni nu construieşte un concept ca România să devină un brand de ţară prin excelenţă a vinurilor roşii.“, spune Valvis.
Antreprenoriat şi publicitate
Dragoş Stanca, managing partner ThinkDigital, a spus că în zona digitală este o tendinţă clară către antreprenoriat, dar companiile formate în jurul unui om, one man show, sunt tot mai greu de realizat şi ulterior vândut.
Bogdan Enoiu, CEO McCann Group România, ne învață că în alegerea unui brand trebuie să avem în vedere tipul de produs pe care dorim să îl promovăm.
Măriuca Talpeș, co-fondatorul Bitdefender, afirmă că brandul creat de familia sa este cel mai cunoscut brand românesc de produs pe plan mondial. „Chiar şi în Franţa am întrecut Dacia. Noi am creat soluţia de antivirus pentru că eram atacaţi de viruşii veniţi de la bulgari şi ruşi. Schimbarea de logo, de simbol al brandului, am făcut-o în 2011-2012, când am anunţat foarte clar că Bitdefender este un produs românesc.“
Brandul local Farmec Cluj-Napoca, este în prezent ajutat de companii de advertising românești să se dezvolte. „Alegem companii de publicitate cu care să mergem pe varianta de promovare de 360 de grade, o publicitate totală: online, televiziune etc. Suntem deschişi în primul rând companiilor româneşti. Motivaţia nu este neapărat preţul. Noi recunoaştem calitatea serviciilor româneşti, la nivelul celor din afară“, a declarat Mircea Tudean, CEO-ul companiei Farmec.