Ne aflăm din nou în perioada în care confluenţa planurilor, a discursurilor şi a evaluărilor reciproce ne conduce către acea singură zi importantă: da, este momentul în care oamenii îşi pot exercita drepturile civile. Momentul în care majoritatea oamenilor aşteaptă un singur lucru: ziua de după. Este vorba, desigur, despre perioada alegerilor – mai precis, despre alegerile locale din România. Mai sunt doar câteva zile până atunci şi întreg procesul electoral care a precedat acest moment a fost plin de reclame negative, promisiuni false şi o confuzie generală care se întinde dincolo de limitele clar definite care separă elefanţii de măgari.

Deşi acest proces este un rău necesar, se pare că începe din ce în ce mai devreme, de fiecare dată. Este necesar datorită modului în care funcţionează guvernul şi deoarece unele probleme care există la nivelul puterii executive ar putea fi rezolvate odată cu înlocuirea unor funcţionari de stat. Este rău din cauza experienţei prin care trece toată lumea în timpul procesului electoral. Această experienţă include nu doar campaniile de reclame negative şi promisiunile false, dar şi cantitatea imensă de comentarii politice care sunt împrăştiate peste tot. Aceste analize, provenind din ambele laturi ale dezbaterilor, se regăsesc pe orice canal TV de ştiri unde analiştii trebuie să umple fiecare minut şi fiecare segment cu propriile lor păreri referitoare la politică, cu presupunerile lor şi cu (de ce să nu fim sinceri?) procesele lor îndoielnice de gândire.

Pentru aceşti analişti, începutul adecvat al campaniilor electorale se pare că nu este cunoscut.

În esenţă, sunt foarte multe bârfe şi zvonuri inutile care încep să fie discutate mult prea devreme.

Cum ar fi, totuşi, dacă am putea elimina toate aceste comentarii, zvonuri şi analize? Cum ar fi dacă ar exista o metodă prin care rezultatele alegerilor să poată fi prezise cu exactitate? Desigur, avem sondajele electorale care încearcă să măsoare opiniile şi preferinţele oamenilor cu câteva luni, săptămâni sau zile înainte de data alegerilor, dar ele oferă doar o imagine statică a preferinţelor politice ale alegătorilor la un anumit moment. În schimb, ce-ar fi dacă am putea folosi una dintre cele mai mari baze de date ale omenirii? Este vorba, desigur, de social media. Există vreo metodă prin care conţinutul publicat de oameni pe reţelele sociale să fie prelucrat în mod ştiinţific, astfel încât rezultatele alegerilor să poată fi anticipate cu exactitate? Datele ştiinţifice sugerează că acest lucru ar putea fi, de fapt, realizabil.

Anticiparea rezultatelor alegerilor

Social media tinde să fie o sabie cu două tăişuri. Pe de o parte, facilitează exprimarea opiniilor unui număr imens de persoane. Pe de altă parte, anumite zone ale social media sunt ca nişte mocirle unde se pot exprima indivizi cu opinii îndoielnice. Uneori, nu poţi înţelege motivele din spatele unor comentarii, mai ales în timpul campaniilor electorale.

În ciuda acestei laturi negative a social media, este foarte important să luăm în considerare toate posibilităţile pe care acest mediu de comunicare le oferă. Trăim într-o lume în care volumele mari de date ghidează marile decizii. Internetul ne-a oferit posibilitatea de a afla foarte multe informaţii despre oameni. Date demografice de bază, preferinţe şi opinii: acestea reprezintă doar o mică parte a datelor care pot fi descoperite, stocate şi analizate. Reţelele sociale, mai ales, sunt unice deoarece oamenii le folosesc pentru a-şi exprima ideile. Prin urmare, mulţi experţi şi oameni de ştiinţă consideră social media ca fiind alegerea logică pentru a analiza preferinţele politice ale alegătorilor în timpul campaniilor electorale.

În acest moment, una dintre metodele principale de indicare a preferinţelor electorale o reprezintă sondajele. Companiile de cercetare de piaţă, canalele media şi organizatorii de campanii electorale folosesc diferite metode pentru a evalua preferinţele alegătorilor şi pentru a obţine date statistice referitoare la opiniile lor politice. Mulţi cercetători văd reţelele sociale ca pe o bază de date enormă care conţine deja o cantitate vastă de astfel de informaţii. O bază de date online care invită oamenii să îşi exprime ideile în legătură cu orice subiect şi unde nu există constrângeri privind fazele ciclului electoral. Cu alte cuvinte, reţelele sociale reprezintă un sondaj electoral continuu și fără sfârșit. Spre deosebire de alte sondaje tradiționale, totuși, acesta conține punctele de vedere a milioane de indivizi.

Posibilităţile pe care le oferă social media sunt evidente, dar rămâne de văzut cum se vor ridica reţelele sociale la nivelul aşteptărilor. Alegerile de anul acesta reprezintă încă o ocazie care va arăta cât de eficiente pot fi reţelele sociale pentru anticiparea rezultatelor alegerilor. Mai exact, cum funcţionează această metodă?

Utilizarea reţelelor sociale pentru a anticipa viitorul

Ideea că reţelele sociale pot fi utilizate pentru a prezice rezultatele unor alegeri se bazează pe două ipoteze majore. În prima ipoteză se presupune că o majoritate imensă de oameni implicaţi politic folosesc social media pentru a-şi exprima părerile. Dimensiunea eșantionului pe care îl colectăm de pe reţelele sociale trebuie să reprezinte o mostră holistică a votanţilor. Dacă opiniile colectate de pe reţelele sociale nu reprezintă opiniile variate ale unui număr imens de indivizi, predicţia ar putea fi eronată.

În cea de-a doua ipoteză se presupune că opiniile politice exprimate de către alegători pe reţelele sociale pot fi colectate cu acurateţe folosind mijloace digitale. Cu alte cuvinte, analiza automată a sentimentelor este o metodă aflată într-un stadiu incipient de dezvoltare. Acurateţea acestei metode – însemnând utilizarea tehnicilor de procesare a limbajului natural (limbajul folost de zi cu zi) și a algoritmilor computaționali în încercarea de extrage informații cu caracter „emoțional” dintr-un material analizat – încă este testată. Având în vedere aceste două ipoteze şi faptul că mulţi cercetători încă analizează acurateţea acestei metode, nu este o surpriză că există păreri contradictorii în legătură cu aceasta. Pe de o parte, mulţi cercetători au găsit numeroase corelații convingătoare între opiniile politice exprimate prin intermediul rețelelor sociale și rezultatele electorale. De exemplu, în 2012, Politico (o publicație din Italia) a analizat legătura dintre candidații care au interacţionat cu alegătorii pe Facebook și rezultatele lor electorale. Site-ul a constatat că cu cât candidații au interacţionat mai mult cu alegătorii pe Facebook, cu atât mai mult a crescut sprijinul alegătorilor pentru aceştia în ziua alegerilor. Cercetările din Italia au relevat, de asemenea, o corelație puternică între punctele de vedere politice exprimate pe Twitter și rezultatele din trei cicluri electorale europene separate.

Chiar și luând în considerare aceste descoperiri promițătoare, există mulți oameni care se îndoiesc de capacitatea computerelor și a oamenilor de a face predicții pe baza social media. Printre îngrijorările evidenţiate de aceştia se numără şi faptul că reţelele sociale nu sunt neapărat reprezentative pentru imaginea de ansamblu, deoarece utilizatorii acestor reţele se încadrează adesea doar în câteva categorii demografice specifice. Fără o reprezentare mai mare a populației cu drept de vot, este dificil să se asigure exactitatea unor predicții specifice.

O altă îngrijorare evidenţiată de către cei care se îndoiesc de capacitatea computerelor și a oamenilor de a face predicții pe baza social media este lipsa complexităţii acestei metode. Metodele tradiționale de sondare analizează în profunzime punctele de vedere și înclinațiile politice ale alegătorilor. Astfel, nu numai că aceste metode tradiționale de sondare obțin rezultate mai exacte cu privire la imaginea de ansamblu, dar, de asemenea, relevă în profunzime detalii despre alegeri, în funcţie de opiniile exprimate de populația cu drept de vot.

În cele din urmă, analiza automată a sentimentelor este totuşi o metodă dificilă. Tehnologia – în special algoritmii care colectează informațiile cu caracter „emoțional” de pe reţelele sociale – este încă în curs de dezvoltare. Acuratețea informațiilor obținute din conținutul digital poate fi discutabilă. Cercetătorii continuă să dezvolte noi metode de testare a exactității acestor informații. Drept urmare, mulți sceptici cred că este imposibil să se obțină adevărata complexitate exprimată de oameni prin opiniile lor. Mai mult, unii cercetători chiar se îndoiesc că rețelele sociale pot fi folosite pentru a comunica această complexitate.

După cum a descris Alexander Furnas acest aspect în 2012: social media oferă un instantaneu al opiniei publice – o fereastră mică către un grup mai mare de oameni și idei.

Viitorul

Pot rețelele sociale să prezică rezultatele alegerilor? Ei bine, fiabilitatea acestei metode încă nu a fost confirmată. Mai este nevoie de câteva rânduri de alegeri pentru a ne da seama dacă opiniile şi informaţiile colectate de pe reţelele sociale pot genera cu adevărat previziuni electorale exacte. Cu toate acestea, implicațiile acestei tehnologii sunt majore. Pentru politicieni, cercetători, analişti și publicul larg, capacitatea de a prezice viitorul cu ajutorul informațiilor de pe rețelele de socializare ar putea deschide multe uși.

În lumea politică, capacitatea de a face astfel de previziuni ar fi utilă atât pentru candidați, cât și pentru publicul larg. Organizatorii campaniilor electorale pot folosi aceste informații în același mod în care folosesc informațiile obţinute prin intermediul sondajelor tradiționale. Aceste date oferă feedback cu privire la mesajele și strategiile pe care politicienii le utilizează atunci când candidează, iar acest beneficiu ar putea oferi politicienilor și organizatorilor de campanii capacitatea de a-și ajusta strategia generală de campanie din mers.

Chiar și în afara scenei politice, această tehnologie oferă multe avantaje. Ar putea fi analizate oricâte subiecte diferite, ceea ce ar putea aduce beneficii companiilor, organizațiilor nonprofit și oricui are nevoie să colecteze, să analizeze și să folosească rapid informațiile pentru a prezice rezultate viitoare.

Deşi fiabilitatea acestei metode încă nu a fost confirmată, un lucru este sigur: social media reprezintă o sursă imensă de informații foarte valoroase. Acesta este un fapt pe care creatorii de conținut digital pur și simplu nu îl pot ignora. Dacă învățăm cum să folosim aceste informații și să creăm conținut pe baza acestor informații, eforturile noastre vor fi mult mai eficiente în ansamblu.

Laurențiu Barbu