#Hashtag

#IstoriaHashtag

Dacă întrebi 100 de oameni, care sunt activi pe reţelele de socializare, ce înseamnă acest simbol (#), majoritatea îţi vor spune „hashtag”. De altfel, acest cuvânt a şi fost desemnat cuvântul anului 2012 în America. Însă hashtag, sau simbolul său #, nu îseamnă numai atât – un cuvânt sau un simbol, pe care noi, românii, îl cunoaştem mai degrabă ca diez, ci el are rolul, atunci când este folosit pe reţelele de socializare, de a ordona mesajele care se referă la subiectul pus dupa semnul # în acelaşi loc, fără a fi nevoie de o pagină specială. De exemplu, dacă pe Twitter am crea hashtagul #RomanianTragedyMontenegro, toate discuţiile referitoare la această tragedie, făcute în întreaga lume pe Twitter, ar fi disponibile aici, fiind o conversaţie publică, dar care se întâmplă într-un singur loc. Care este însă istoria acestui simbol?

Hashtag-ul, aşa cum îl ştim astăzi, ar fi apărut prima oară pe reţelele de tip Internet Relay Chat (IRC), având rolul de a marca grupuri şi subiecte. Dacă ne uităm însă în istoria omenirii, acest simbol # a avut foarte multe semnificaţii, înainte de a fi făcut atât de popular de Chris Messina pe Twitter şi de a fi apoi preluat de toate reţelele de socializare.

#NasulHashtag

Semnul # a apărut prima oară în secolul al 12-lea, în muzică, fiind cunoscut sub numele de diez şi având rolul de a urca o notă cu un semiton. Apoi, în secolul al 14-lea abrevierea lb de la livră este introdusă în limba engleză, iar potrivit practicilor de scris, acestei abrevieri îi era trasată o linie, pentru a evidenţia folosirea unei prescurtări lingvistice. În timp, literele lb trasate de o linie au devenit semnul #, care înseamna pounds sau livre, unitatea de măsură pentru greutate, conform sistemului anglo-saxon. Apoi, în 1870, inginerul francez Emile Baudot inventează primul alfabet telegrafic. În versiunea americană, 11011 este folosit sub simbolul #, deşi în versiunea britanică, era evidenţiat cu simbolul lirei. Apoi, în 1960, inginerii laboratoarelor Bell adaugă simbolul pe tastatura telefonului pentru a trimite informaţii sistemului de operare al telefonului, iar la sfârşitul anilor ’80, acest simbol este folosit în diverse limbaje de programare. Abia la jumătatea anilor 2000, simbolul #  are aceeaşi utilitate ca hashtag-ul de azi, fiind utilizat pe IRC pentru diverse topic-uri sau grupuri. Însă cel care a reluat şi a popularizat atât de tare utilizarea acestui simbol, fiind considerat „naşul hashtag-ului”, este Chriss Messina, actualmente designer pentru Google+. Pe 23 august 2007, la un an după lansarea Twitter, el scris următorul mesaj: „Ce ziceţi să folosim semnul # (pound), pentru grupuri. Cum ar fi de exemplu #barcamps [msg]?” Uşor, uşor, oamenii au început să folosească aceste hashhtag-uri, la început fără să înţeleagă prea bine despre ce este vorba, dar utilizarea lor a început să crească după ce Twitter a activat hashtag-urile, pe 1 iulie 2009, subiectele putând astfel să fie găsite mai uşor.

#BaniiDinReclame

Twitter a popularizat acest termen, iar toate celelalte reţele au introdus din start hashtag-ul, în afară de Facebook, care abia în această lună a anunţat că pune la dispoziţie acest serviciu, această capacitate de a ordona subiecte folosind hashtag-ul. Anunţul a fost făcut de Greg Lindley, pe pagina oficială de Facebook şi a recunoscut că până acum nu a existat o metodă de a ordona informaţiile despre un anume subiect, cel puţin nu pentru oamenii obişnuiţi. Dacă vreţi să găsiţi un hashtag pe Facebook, o puteţi face cu ajutorul Graph Search. Se pare că Facebook, deşi este cea mai mare reţea de socializare din lume, a învăţat cam târziu această lecţie de la Twitter, în condiţiile în care competitorul său numărul 1, Google+, a introdus hashtag-ul din prima clipă. Însă, aşa cum ne-a obişnuit deja, probabil că Facebook a învăţat foarte bine această lecţie şi va reuşi să ia faţa Twitter-ului pe acest serviciu, aşa cum îşi doreşte. Dacă va reuşi sau nu, rămâne de văzut, însă datele din prezent arată că reţeaua de microblogging este al doilea ecran în timpul show-urilor TV, cel puţin pentru occidentali, aşa că Facebook va avea mult de lucrat până să ajungă la o implicare atât de mare a utilizatorilor, care în termeni de business înseamnă că reclamele pot fi mult mai bine centrate, iar #banii vor fi în acelaşi loc, adică în buzunarele mari ale Facebook.